Inceputurile in Romania

Presa sportivă inserează incepand cu anul 1922 ştiri care atestă existenţa unor centre de sporturi nautice la Bucureşti, Timişoara, Arad, Brăila, Galaţi, Constanţa.

Primii pasi, destul de firavi sunt marcati de organizarea primelor campionate naţionale, în 1932, şi de participarea unui echipaj românesc la "europenele" de la Budapesta.

Istoria caiacului românesc dateaza din anii 1934 – 1935 cand s-au consemnat mărturii despre practicarea sa organizată, sub forma unor campionate cu doar câteva probe cu extrem de puţini participanţi.

În ceea ce priveşte canoea, această ramură a sporturilor nautice apare pentru prima oara abia in 1942, an în care au loc la Bucureşti câteva concursuri.

Cam în aceaşi perioadă se înfiripa şi activitatea în cele două-trei centre de iachting.

Schimbările fundamentale, în conţinut şi formă, au avut loc abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, când sportul a inceput într-adevar să câştige o largă răspandire şi popularitate, devenind accesibil maselor, din toate colţurile ţării. În acest context, sporturile nautice şi-au aflat "albia "adevaratei lor dezvoltări cucerind o mare audienţă în rândul tineretului, mărindu-şi necontenit numărul cluburilor si al secţiilor de canotaj, kaiac-canoe şi iachting, dezvăluindu-şi frumuseţiile si virtuţiile.

În aceşti ani a început şi drumul afirmării pe plan internaţional

Prima Medalie:

Nu a avut nici stralucirea aurului nici cea a argintului, dar, atunci, în vara fierbinte a lui 1954, când Mircea Anastasescu urca - e drept, doar pe treapta a treia a podiumului de la Macon si marele Frederickoson îl felicita sincer pentru dârzenia de care daduse dovada kaiacul românesc, a înregistrat prima sa biruinţă.

La Melbourne, pentru prima oara în istoria acestui sport, trei canoişti români au caştigat trei titluri olimpice, cucerind odată cu medaliile de aur respectul spectatorilor si stima specialiştilor.

A învins atunci, Leon Rotman - campionul absolut al probei de simplu ( 1000 şi 10.000 de metri ), stabilind - cu cele doua titluri cucerite la o singura ediţie a Jocurilor Olimpice - un record incă neegalat in sportul românesc. Tot atunci a învins şi echipajul de dublu format din Simion Ismailciuc si Dumitru Alexe, câştigător al probei de viteză.

Un alt moment remarcabil în foarte tânăra istorie a kaiacului si canoei româneşti îl prilejuieşte disputarea Campionatelor Europene din 1957. Atunci în frumosul oraş flamand Gand, canoiştii Simion Ismailciuc şi Dumitru Alexe cuceresc - în proba de 10 km - primul titlu continental. Locul trei şi medalia de bronz sunt cucerite de alti doi reprezentanţi ai României - talentaţii canoisti Ichim Lipalit şi Lavrente Calinov. N-a lipsit mult ca Ismailciuc şi Alexe să-şi reediteze performanţa şi în cursa de viteza. O singura zecime de secunda a decis ca victoria să fie de partea sportivilor sovietici, aşa încât adăugau palmaresului "doar " o medalie de argint.

Ediţia 1968 a Campionatelor Mondiale a adus, în cele din urmă, mari satisfacţii sportului românesc. Ismailciuc şi Alexe, campioni olimpici şi europeni, au cucerit şi primul titlu de campioni ai lumii din istoria canoei românesti. De altfel, întrecerile de la Praga au reliefat valoarea deosebită a canoiştilor din echipa României. În afara campionilor - pe lista medaliaţilor şi-au înscris atunci numele Achim Sidorov, Lavrente Calinov şi Nichifor Tarara.
 

Olimpiada Mexicană un alt moment însemnat pe care îl consemnăm cu satisfacţie. Numele lui Serghei Covaliov era atunci cunoscut pe plan internaţional. Cel al partenerului sau de echipaj - Ivan Patzaichin - nu spunea, însă, aproape nimic specialiştilor de peste hotare. Era firesc. Ivan Patzaichin, una din marile descoperiri ale antrenorilor români, practica sportul canoei de un an şi ceva, fiind, la ora startului olimpic înca junior. La Xochimilco, pe lângă titlul cucerit de canoiştii Ivan Patzaichin şi Covaliov, echipa României mai obţine o preţioasă medalie de argint în proba K4 - 1000 m si una de bronz în întrecerea feminina la K1 - 500 de m.

Primul titlu Olimpic la caiac – Montreal 1976 unde Vasile Daba castiga proba de 500 m si obtine medalla de bronz la 1000 m.